Este mereu dificil să plasezi acele filme care survolează genuri dinstincte, fără însă a putea fi pironit pe unul anume; din acest punct de vedere, capătă o aură suprarealistă, incorporând elemente utile fie din animaţie, comedie sau horror.
Taxidermia este un film maghiar menit să şocheze, însă mai mult decât atât, acesta reuşeşte să creeze o simbolistică menită a fi înţeleasă mai mult subconştient. Filmul urmăreşte povestea a unei familii trecute prin trei generaţii. Prima generaţie este reprezentată de către un maniac sexual în timpul celui de-al doilea război mondial, care în timpul unei scene fanteziste, dă naştere unei concluzii reale pentru ca apoi să fie ucis, precum fascismul în Ungaria.
A doua generaţie priveşte rodul porcos al acelei scene fanteziste, acum "sportiv" de performanţă în Ungaria comunistă. Zic porcos deoarece "sportul" este mâncatul în viteză, iar scenele cu vomă sunt exponente pentru specimen; interesat doar de glorie, concurând cu reprezentanţi ai celorlalte ţări aflate sub dominaţie Sovietică, cariera sa ia o turnură bruscă odată cu descoperirea "dragostei", respectiv sarcina viitoarei sale soţii.
A treia generaţie, reprezentată de fiul "sportivului", un tânăr taxidermist este exponentă a perioadei capitaliste prin care Ungaria trece după căderea comunismului, tâmpită de consumatorism. Viaţa acestuia se învârte în jurul pasiunii sale pentru taxidermie şi în jurul tatălui său, acum un obez suprarealist, obsedat de fosta sa soţie şi de pisicile sale de concurs.
Scena de final este una simbolică pentru locul pe care Ungaria încearcă să şi-l găsească în urma trecerii timpului, fragilă fiind, având ca singur recurs, arta. Asta, ori regizorul filmului doar are plăceri sadice de a-şi tortura spectatorii.
5/10